OnlyFree.UcoZ.CoM

Ardi, stabunica omenirii 

Filmul documentar "Ardi, stabunica omenirii" va avea premiera in Romania pe 7 martie, la ora 17.00. Discovery Channel dezvaluie prin acest program un nou capitol din istoria evolutiei umane, prezentand investigatia care a dus la descoperirea lui Ardipithecus ramidus (Ardi) - un hominid de 1,5 m si 50 de kg care a trait in jungla africana in urma cu 4,4 milioane de ani si care este ultimul stramos comun - identificat pana in prezent - pe care oamenii il au cu maimutele, inainte ca cele doua specii sa se diferentieze. Tinand cont de aceasta, multi cercetatori s-au grabit sa o catalogheze pe Ardi drept faimoasa « veriga-lipsa », graal-ul evolutionismului, profetit de Darwin si cautat cu inversunare de biologi si zoologi in ultimii 150 de ani. Paul Gasek, omul care, vreme de 3 ani, a tinut secreta descoperirea lui Ardi, pentru a-i lasa pe oamenii de stiinta sa o cerceteze in tihna pe Ardi, este, insa, de alta parere.

Gasek (foto, jos) este producător executiv şi Senior Science Editor/Redactor Senior pe Probleme de Ştiinţă pentru Discovery Channel. Lucreaza în televiziune de 30 ani, dintre care ultimii patru pentru Discovery Channel. Înainte de asta, a lucrat ca freelancer, realizând programe pentru Discovery Channel, Learning Channel, Animal Planet şi alte canale de televiziune. Gasek are o serioasa pregătire ştiinţifică şi considera ca Ardi, străbunica omenirii este probabil cel mai important program despre o descoperire ştiinţifică la care a lucrat vreodată.

Nu descindem din cimpanzei! 

Intrebare. Ce anume te-a interesat la această descoperire a lui Ardi?
P. Gasek. O aveam deja pe Lucy, scheletul - sau scheletul parţial - de Australopithecus, vechi de 3,2 milioane ani, dar nu ştiam nimic despre perioada de dinainte şi întotdeauna consideram cimpanzeii şi gorilele drept un soi de "dubluri" pentru strămoşii noştri străvechi. Am fost foarte încântat de faptul că Ardipithecus ne-a demonstrat că noi nu descindem din cimpanzei de demult. De fapt, descindem dintr-o făptură care seamănă mai mult cu noi decât cu cimpanzeii. Asta schimbă oarecum toate ideile noastre despre evoluţie. E o nouă perspectivă asupra unei idei vechi şi, în loc să ghicim, de această dată avem la dispoziţie date reale. Avem dovezi clare.

I. Practic, după descoperirea lui Ardi, mulţi au început să rediscute despre teoria evoluţionistă a lui Darwin. După părerea ta, cum a afectat această descoperire teoria evoluţiei?
P. Gasek. Toate teoriile trebuie verificate cu dovezi. Până la un moment dat, am avut-o doar pe Lucy. Dar întotdeauna a existat o dilema importantă... Noi suntem singurele mamifere care au mers biped. Una dintre marile taine ale stiintei a fost cum am reuşit să ne ridicăm în poziţie bipedă şi mai ales de ce. Nu am ştiut niciodată. O aveam pe Lucy, care trăise în urmă cu 3,2 milioane ani, dar Lucy avea deja mers biped: nu ne-a dat detalii despre modul în care am ajuns în această poziţie. In schimb, Ardipithecus ne-a arătat mai multe despre cum am ajuns să avem mers biped, pentru că Ardipithecus are caracteristici diferite: are degetul mare de la picior opozabil, dar în acelaşi timp pelvisul ei arată că deja mergea în poziţie bipedă. Este o făptură care se simţea în largul ei în copaci, dar şi când cobora pe sol şi mergea în două picioare.

Astfel ne-am făcut o idee mai clară asupra modului cum arăta ultimul strămoş comun pe care l-am avut cu cimpanzeii şi gorilele. Oamenii de ştiinţă au descoperit că această fiinţă pe care o avem în comun cu cimpanzeii semăna mai mult cu noi decât crezuserăm până la descoperirea ei. Mi s-a părut o idee foarte interesantă, fiindcă ne dovedeşte că gorilele şi cimpanzeii au evoluat şi ei timp de milioane de ani. Există anumite caracteristici ale lui Ardipithecus care demonstrează că, deşi cimpanzeii de azi merg sprijinindu-se în mâini, asta s-a întâmplat după ce ne-am despărţit de acei strămoşi comuni, nu înainte. Există noi dovezi, noi idei. Am mai aşezat la locul lor câteva piese din acest puzzle, iar povestea evoluţiei noastre a devenit ceva mai clară.